Câteodată, peştişorii aurii seamănă cu balerinele din porţelan roz. Probabil că atunci când erai mic, până să auzi de inelul Arabelei, ţi-ai dorit să întâlneşti peştişorul auriu, care să îţi îndeplinească măcar trei dorinţe.
Ei bine, îmi pare rău că trebuie să afli atăt de târziu, dar peştişorul nu a putut să îţi aducă maşinuţe teleghidate pentru că era prizonier într-un borcan de gem. Bine, glumesc, nu era de gem borcanul, dar tot avea un pic de marmeladă japoneză pe fund. Stai să vezi cum stă treaba! Ponyo, un peştişor auriu care, de fapt, seamănă cu o balerină din porţelan roz, este fiul unui vrăjitor al mării şi a unei zâne acvatice. Într-o zi, cănd zburdă el pe nişte câmpii de corali din ocean, îşi prinde capul într-un borcan şi eşuează pe ţărm. Soskue, un copil de vreo cinci ani, îl salvează de la asfixiere, după care îl cară la grădiniţă, într-o găletuşă cu apă. Fără nici o legătură cu asta, Ponyo îşi doreşte să devină om, cu toate că tatăl lui, vrăjitorul, se opune. Apoi, intervine o treabă complicată, ceva ce are legătură cu forţa de atracţie a lunii şi o inundaţie un pic mai mare decât cea din Dolj, 2007. Cu toate acestea, deşi am fost extrem de atentă, nu l-am zărit pe Cătălin Radu Tănase în nici un cadru. Probabil pentru că omul din spatele acestei animaţii de succes, Hayao Miyazaki, care s-a implicat în realizarea celor 170.000 de imagini desenate manual, nu prinde posturi TV româneşti, având astfel mai mult timp la dispoziţie pentru a personaliza marea şi valurile, elemente importante în poveste. Grafica şi scenariul se contopesc perfect în aceast film animat care te duce cu gândul la celebra poveste a lui Hans Christian Andersen, Mica Sirenă, iar faptul că la final ai parte de ceva ce seamănă cu un happy-end reprezintă un motiv în plus ca să te duci la Ponyo on the Cliff by the Sea. Ca în majoritatea animaţiilor din ultimii ani, pe final, descoperi şi un vag mesaj ecologist, deşi nu se discută concret despre activităţile maritime dubioase ale Japoniei. În oceanul părinţilor lui Ponyo, balenele şi delfinii se plimbă la fel de liniştiţi ca băieţii cu maşini şmechere pe Dorobanţi, împreună cu “un peşte vechi din Devonian”. Poate că acest detaliu poate îţi pare bizar, dar te asigur că pentru lumea halucinantă a lui Miyazaki reprezintă doar puţin pătrunjel uscat în ciorba asta de peşte,delicioasă, de altfel, care m-a dus cu gândul la vremurile în care aşteptam seară de seară un nou episod din Sandy Bell. Chestie de limbă, în fond.
1,265 vizualizari
MAI MULT MAXIM GIRLS![](javascript:openWindow("http://www.maxim.ro/picture_libraries/front_picture_library_Romania/2009/12/ponyo.jpg",%20600,%20400))
![[ RSS ]](http://www.maxim.ro/wp-content/themes/maxim_test/images/rss.gif){kind=small}
